Sari la conținut
Mama si copil

Cum îți faci timp pentru tine când ești mamă

Femeie care își face timp pentru tine, cu o ceașcă de ceai și o carte

Timp pentru tine, ca mamă, înseamnă pauze mici, repetate și protejate, nu o vacanță rară și greu de organizat. Un sfert de oră în care nu răspunzi nimănui, doar în fiecare zi, schimbă mai mult decât un weekend la spa o dată pe an, pentru că oboseala se adună zilnic și tot zilnic trebuie descărcată.

Mamele spun adesea că nu au „deloc” timp, iar de multe ori este adevărat. Dar între „deloc” și „un ceas întreg” există o plajă largă de minute care se pot construi. Problema nu e doar programul, ci și ideea că tot ce nu e legat de copil e egoism.

De ce nu e egoism să ai timp pentru tine?

Un adult epuizat are mai puțină răbdare, mai puțină memorie și mai puțină capacitate de a asculta. Copilul nu are nevoie de o mamă perfectă, ci de una suficient de odihnită încât să poată răspunde calm. Îți încarci bateria nu doar pentru tine, ci pentru toată casa.

Există și un efect de exemplu. Copilul învață din ce vede: dacă te vede mereu în fugă, fără mâncare, fără somn și fără bucurii, va învăța că a fi adult înseamnă să te sacrifici fără oprire. Dacă te vede făcându-ți un ceai și citind zece minute, va învăța că odihna e normală.

Cum găsești minutele în programul unei zile obișnuite?

Începe cu o evidență simplă. Timp de trei zile, notează pe o foaie când ești liberă, chiar și pentru cinci minute: cât timp copilul se joacă singur, în pauza de somn, în timp ce așteaptă o programare, seara după culcare. Aceste momente există, dar sunt de obicei folosite pe telefon sau pe treburi care ar putea aștepta.

Apoi alege două intervale pe care le declari „ale tale”. Pot fi 15 minute dimineața înainte să se trezească toți sau 20 de minute după rutina de culcare. Spune-le și partenerului sau celui care te ajută, ca să nu fie ocupate cu alte sarcini. Un interval anunțat se respectă mai ușor decât unul păstrat în gând.

Ce poți face într-un sfert de oră?

  • O cafea sau un ceai băut fără să faci altceva în același timp, ca într-un mic ritual. Detalii despre cum devine o pauză un moment de refacere găsești în articolul despre pauza de cafea ca ritual.
  • Zece minute de mers în aer liber, chiar și în jurul blocului, cu telefonul în buzunar.
  • Întinderi simple pentru spate și umeri, pentru că purtatul copilului și aplecatul peste pătuț lasă urme.
  • Un duș lung, fără grabă, dacă cineva e cu copilul.
  • Câteva rânduri scrise într-un caiet, doar pentru tine.

Alege lucruri care chiar te liniștesc pe tine, nu ce ți se pare că ar trebui să-ți placă. Dacă nu te relaxează yoga, nu te obliga la ea. Poate un puzzle sau un serial ți se potrivește mai bine, și e perfect în regulă.

Cum ceri ajutor fără să te simți vinovată?

Mulți dintre noi am crescut cu ideea că a cere ajutor e un semn de slăbiciune. În realitate, e o formă de organizare. Fii concretă: nu „aș vrea să mă ajuți mai mult”, ci „marți și joi, între 18 și 19, tu ai grijă de baie și de masă, iar eu ies la o plimbare”. Cererile precise primesc răspunsuri precise.

Dacă nu ai un partener lângă tine, gândește-te la o rețea mică: o bunică, o vecină, o altă mamă cu care faci schimb de ore. Două mame care își păzesc copiii pe rând câte două ore pe săptămână câștigă amândouă timp pe care nu ar fi avut cum să-l cumpere. Sprijinul social este una dintre cele mai bune protecții împotriva oboselii, iar rolul contactului social în prevenirea anxietății este un subiect pe care merită să îl citești.

Ce faci când nu ai nicio clipă liberă?

Sunt perioade, mai ales în primele luni cu un nou-născut, în care chiar nu există ferestre. În acele săptămâni, scopul nu mai este timpul liber, ci mici gesturi de grijă integrate în zi: să bei apă din pahar întreg, să mănânci așezată, să respiri adânc de trei ori înainte să iei copilul din pătuț. Sunt gesturi mărunte, dar susțin corpul și mintea până apar ferestrele reale.

De asemenea, redu standardele fără rușine. Casa nu trebuie să arate ca într-o revistă, mesele pot fi simple, iar vizitele pot aștepta. Ceea ce scoți din listă îți eliberează timp la fel de eficient ca ceea ce adaugi.

Cum arată un obicei care rezistă?

Un obicei care rezistă este mic, specific și legat de ceva ce faci oricum. „Mă fac bine după ce adoarme copilul” e vag. „După ce stingem lumina, mă așez cinci minute cu ceaiul pe balcon” are loc, oră și gest. Leagă-l de o rutină existentă și dă-i timp: obiceiurile se formează în săptămâni, nu în zile.

Pentru o idee de punct de plecare, vezi și cele cinci obiceiuri pentru o relație mai bună cu tine însuți. Nu trebuie să le adopți pe toate; alege unul și ține-l o lună.

Dacă observi că oboseala persistă, că nu te mai bucuri de nimic sau că plângi des fără motiv clar, vorbește cu medicul de familie sau cu un specialist în sănătate mintală. Epuizarea prelungită nu se rezolvă cu o pauză de cafea, oricât de frumoasă ar fi, și nu e un eșec personal.

Mai citește

Știri și comunicateRecomandăriSănătateAfaceriInfo utilCasă și grădinăLumea animalelorLifestyle